joi, 15 aprilie 2010

Frica





Cuvantul lui Dumnezeu spune:

Proverbe 9;10: "Inceputul intelepciunii este frica de Domnul; si stiinta sfintilor, este priceperea."
Din acest verset se poate observa ca Scriptura acorda intaietate intelepciunii duhovnicesti, despre care vorbeste si apostolul Pavel in Intaia Epistola catre Corinteni, intelepciune pe care crestinul o primeste prin puterea cereasca, o data cu darul credintei: 1Corinteni 2;4-8: "Si invatatura si propovaduirea mea nu stateau in vorbirile induplecatoare ale intelepciunii, ci intr-o dovada data de Duhul si de putere, pentru ca credinta voastra sa fie intemeiata nu pe intelepciunea oamenilor, ci pe puterea lui Dumnezeu. Totusi ceea ce propovaduim noi printre cei desavarsiti, este o inţelepciune; dar nu a veacului acestuia, nici a fruntasilor veacului acestuia, care vor fi nimiciti. Noi propovaduim intelepciunea lui Dumnezeu, cea tainica si tinuta ascunsa, pe care o randuise Dumnezeu, spre slava noastra, mai inainte de veci, si pe care n-a cunoscut-o nici unul din fruntasii veacului acestuia; caci, daca ar fi cunoscut-o, n-ar fi rastignit pe Domnul slavei."

Darul credintei aduce cu sine intelepciunea duhovniceasca, cea care deschide mintea crestinului si in mod implicit, declanseaza frica de Domnul. Prin urmare, frica de Domnul reprezinta doar "inceputul intelepciunii" duhovnicesti, crestinul suferindtransformari la nivel de cunoastere biblica, de traire sufleteasca si de practica duhovniceasca, avansand astfel spre etapa de hrana tare. Este vorba de un proces continuu de crestere pe Calea credintei, trecandu-se de la starea de rob la starea de fiu al lui Dumnezeu:

Romani 8;14: "Caci toti cei ce sunt calauziti de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu."