Dragostea

In greaca sunt folosite patru expresii: "eros", dragostea sexuala intre barbat si femeie;"storge", inteleasa foarte limitat: dragostea din familie, afectiunea naturala a parintilor fata de copii, dragostea copiilor fata de parinti, intre frati si surori, intre rude si cunoscuti. In Noul Testament se intalnesc "phileo": a iubi, a fi prietenos fata de cineva, pana la a mangaia, a saruta ca semn de afectiune, Luca 7;38,45; 15;20; 22;47; Fapte 20;38. Este folosit pentru dragostea Tatalui fata de Fiul, Ioan 5;20, chiar pentru dragoste intre parinti si copii, Matei 10;37. Este o inclinatie insuflata de sentimente si emotii (a simpatiza pe cineva fara sa vrei). Desi "phileo" exprima cea mai inalta expresie a dragostei intre oameni, ii lipseste ceva, este schimbatoare. A patra expresie"agape", putin folosita in greaca profana, caracterizata in Noul Testament drept adevarata dragoste, jertfitoare, intemeiata pe admiratie respect, stima, o atitudine care nu este posibila fara puterea lui Cristos: dragostea lui Dumnezeu fata de noi oamenii, Ioan 3;16, dragostea fata de dusmani, Matei 5;44, dragostea sotului pentru sotie, Efeseni 5;25,28;33.

Comparativ cu "phileo", in dragostea "agape" este implicata vointa, de aceea ni se porunceste in Noul Testament sa iubim"agape" pentru ca nu se poate porunci dragostei ca emotie, ci numai dragostei ca alegere: iubim cu dragostea descrisa in 1Corinteni, capitolul 13 pentru ca am "ales" sa facem asa. In Ioan 21:15,16,17, Domnul Isus foloseste de doua ori "agape", iar in versetul 17 "phileo", iar Petru raspunde de 3 ori cu "phileo"; "philadelphia", dragostea frateasca, este urmata de treapta cea mai inalta "agape", in 2 Petru 1;7. In scrisorile lui Ioan nu se intalneste deloc "phileo"." (Extras din prefata traducerii literale a Noului Testament, anul 1993, editura CLV - Christliche Literatur -Verbreitung)

"αγαπάω"
agapaō
ag-ap-ah'-o, cu valoare de verb
"αγάπη"
agapē
ag-ah'-pay, cu valoare de substantiv

Pentru a gusta din dragostea agape, este nevoie, in primul rand, de o intelegere corecta a atributelor sale astfel incat aceasta sa nu se confunde cu dragostea phileo, sufleteasca. Termenului agape nu i se poate atribui o conotatie lumeasca sau sentimentala intrucat acest fel de dragoste depaseste latura de existenta trupeasca a omului.

Dragostea agape se afla in stransa legatura cu divinitatea si este descrisa de apostolul Pavel, in Intaia sa Epistola catre Corinteni, sub forma unor atribute care se raporteaza strict la o postura sfintitoare a caracterului uman:

1Corinteni 13;4-7: "Dragostea este indelung rabdatoare, este plina de bunatate: dragostea nu pizmuieste; dragostea nu se lauda, nu se umfla de mandrie, nu se poarta necuviincios, nu cauta folosul sau, nu se manie, nu se gandeste la rau, nu se bucura de nelegiuire, ci se bucura de adevar, acopera totul, crede totul, nadajduieste totul, sufera totul."

Dragostea phileo este singura care poate fi perceputa atat din punct de vedere duhovnicesc cat si uman, deoarece sentimentele tin de natura omului si pot fi indreptate in orice directie. Chiar daca atributele caracteristice dragostei agape, enumerate in Intaia Epistola catre Corinteni cap. 13, ar parea umane, totusi se poate vorbi despre dragostea agape, dar numai in momentul in care toate aceste atribute, ca si intreg, nu sunt fractionate, ci se regasesc, din plin, in interiorul crestinului.