Rugaciunea Tatal Nostru

Iata, dar, cum trebuie sa va rugati: "Tatal nostru care esti in ceruri! Sfinteasca-se Numele Tau; vie Imparatia Ta; faca-se voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi; si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri; si nu ne duce in ispita, ci izbaveste-ne de cel rau. Caci a Ta este Imparatia si puterea si slava in veci. Amin!" (Mat.6:9)

Rugaciunea catre Dumnezeu este cea mai puternica si profunda legatura dintre om si Dumnezeu. Mantuitorul nostru Cristos, ne invata foarte clar in ce modul in care sa ne rugam:

Cand va rugati, sa nu fiti ca fatarnicii, carora le place sa se roage stand in picioare in sinagogi si la colturile ulitelor, pentru ca sa fie vazuti de oameni. Adevarat va spun ca si-au luat rasplata. Ci tu, cand te rogi, intra in odaita ta, incuie-ti usa si roaga-te Tatalui tau, care este in ascuns; si Tatal tau, care vede in ascuns, iti va rasplati.Cand va rugati, sa nu bolborositi aceleasi vorbe, ca paganii, carora li se pare ca, daca spun o multime de vorbe, vor fi ascultati. Sa nu va asemanati cu ei; caci Tatal vostru stie de ce aveti trebuinta, mai inainte ca sa-I cereti voi. (Mat.6:13)

Deoarece rugaciunea reprezinta o legatura unica in taina intre om si Dumnezeu, Mantuitorul accentuiaza faptul ca rugaciunea trebuie sa fie in "ASCUNS". Acest "ASCUNS", inseamna atat faptul ca rugaciunea nu trebuie sa se desfasoare inaintea oamenilor, dar nici in anumite locuri. Mai semnifica si faptul ca acest "ASCUNS" reprezinta legatura unica, diferita si personala a fiecarai persoane cu Dumnezeu. Rugaciunea nu poate si nu are dreptul sa fie la un anumit timp stabilit de catre om. Nu trebuie perceputa ca pe un ritual.

Vom dezvolta si analiza rugaciunea Tatal nostru si adevaratul inteles profund si duhovnicesc, verset cu verset.


"Tatal nostru care esti in ceruri! Sfinteasca-se Numele Tau..." - Pentru a nu se face o mare confuzie in aceasta privinta, aici Dumnezeu nu face referire cu precadere la numele propriu al Sau, ci este reprezentarea Fiului Sau Cristos, prin proslavirea Acestuia, fapt ce reiese din urmatorul context Biblic: "Tata, proslaveste Numele Tau!" Si din cer s-a auzit un glas care zicea: "L-am proslavit si-L voi mai proslavi!"(Ioan.12:28)


"vie Imparatia Ta; faca-se voia Ta, precum in cer si pe pamant." - arata pe de o parte Viata vesnica si Slava lui Dumnezeu din Cer, Existentialitatea, Atotputernicia si Slava Imparatiei lui Dumnezeu, precum si faptul ca noi ca si oameni trebuie sa cunoastem ca Dumnezeu are un plan unic, binestabilit cu fiecare om in parte, inainte ca sa venim pe acest pamant. Daca se afirma ca Voia Tatalui sa fie indeplinita atunci aceasta "VOIE" reprezinta ceva dinainte stabilit. Acest lucru reprezinta "SFATUL" lui Dumnezeu. De aici intelegem si faptul ca totul este predestinat si binestabilit si ca nimic nu depinde de om, ci tot ceea ce este acum este DAT de la Dumnezeu: "caci a binevoit sa ne descopere taina voii Sale, dupa planul pe care-l alcatuise in Sine insusi, ca sa-l aduca la indeplinire la implinirea vremurilor, spre a-Si uni iarasi intr-unul, in Hristos, toate lucrurile: cele din ceruri si cele de pe pamant. In El am fost facuti si mostenitori, fiind randuiti mai dinainte, dupa hotararea Aceluia care face toate dupa sfatul voii Sale..."(Efes.1:11) . Tot in aceasta ordine de idei a stabilirii dinainte de catre Dumnezeu, a planului sau cu fiecare om in parte, se poate analiza si observa clar si din aceste versete: "Sa nu va asemanati cu ei; caci Tatal vostru stie de ce avetitrebuinta, mai inainte ca sa-I cereti voi. (Mat.6:8)" sau: "Cine este nedrept sa fie nedrept si mai departe; cine este intinat sa se intineze si mai departe; cine este fara prihana sa traiasca si mai departe fara prihana. Si cine este sfant sa se sfinteasca si mai departe! (Apoc.22:11)"


"Painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi" - Doua aspecte foarte importante putem descoperi in acest context.

1.Painea, despre care se vorbeste in rugaciune!...Sa facem cunoscut care este adevarata seminificatie a acesteia? Intreaga omenire cu siguranta cand se roaga se gandeste si se raporteaza la o intelegere strict materiala, gresita in ceea ce priveste painea. Sa se refere oare Mantuitorul la o paine materiala care sa reprezinte un aliment fara de care omul nu poate supravietui zi de zi? Care ar fi scopul introducerii in rugaciune a unui element cu o conotatie strict materiala, limitata si raportata la o viata trecatoare, cand intreaga rugaciune face referire la Divinitate si la o intelegere duhovniceasca? Poate, unii chiar nu cunosc pe buna dreptate despre acest aspect al painii in rugaciune. Daca ar fi atat de importanta aceasta paine materiala ca si aliment, iar noi sa ii cerem lui Dumnezeu acest aliment fara de care nu am putea supravietui, atunci Fiul il va contrazice pe Tatal sau noi intelegem gresit?: "Drept raspuns, Isus i-a zis: "Este scris: "Omul nu traieste numai cu paine, ci cu orice cuvant care iese din gura lui Dumnezeu." (Mat.4:4), sau ce ne invata Mantuitorul cu privire la problemele materiale ale vietii noastre: "De aceea va spun: nu va ingrijorati de viata voastra, gandindu-va ce veti manca sau ce veti bea; nici de trupul vostru, gandindu-va cu ce va veti imbraca. Oare nu este viata mai mult decat hrana, si trupul mai mult decat imbracamintea? (Mat.6:25)." Adevarata reprezentare si intelegere duhovniceasca cu referire la PAINE, se poate transfigura in doua Adevaruri care inseamna acelasi lucru. Mantuitorul nostru Isus Cristos sau Cuvantul lui Dumnezeu: "Isus le-a zis: "Eu sunt Painea vietii. Cine vine la Mine nu va flamanzi niciodata; si cine crede in Mine nu va inseta niciodata. (Ioan.6:35)" - reprezantand Adevarata PAINE, si "Omul nu traieste numai cu paine, ci cu orice cuvant care iese din gura lui Dumnezeu." - reprezentand Cuvantul lui Dumnezeu, Cuvant care devine "HRANA" noastra.

2. Astazi, despre care se vorbeste in rugaciune!... Nu putem afirma ca ne rugam lui Dumnezeu doar astazi si ca ii cerem o hrana cum ar fi o paine materiala, pentru ziua prezenta in care ne aflam. Dumnezeu ne spune: "propovaduieste Cuvantul, staruie asupra lui la timp si nelatimp, mustra, cearta, indeamna cu toata blandetea si invatatura. (2Tim.4:2)" - unde se deduce ca nu exista un timp anume, sau un loc anume cand sa ne rugam ori sa vorbim despre Cuvantul Sau! Expresia " la timp si nelatimp", anuleaza ideea ca ar trebui sa ne rugam intr-un anume timp, ci oricand avem nevoie de Dumnezeu, atat pentru cereri cat si pentru multumiri. Apostolul Pavel ne indeamna: "Rugati-va neincetat. (1Tes.5:17)". ASTAZI reprezinta ODIHNA vesnica in care trebuie sa intram si noi, o odihna in care trebuie sa ne aflam tot timpul, fiind vorba despre odihna lui Dumnezeu, care este Dragostea. Aceasta este adevarata semnificatie a acestui ASTAZI din rugaciunea Tatal nostru si nu o zi calendaristica ca si timp limitat la 24 de ore...Se poate citi despre adevarata zi de odihna care reprezinta acest ASTAZI!: "El hotaraste din nou o zi: "astazi" - zicand, in David, dupa atata vreme, cum s-a spus mai sus: "Astazi, daca auziti glasul Lui, nu va impietriti inimile!" (Evr.4:7)


"...si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri; si nu ne duce in ispita, ci izbaveste-ne de cel rau." - unde se poate observa ca rugaciunea Tatal nostru face referire doar la crestini, la cei ce cred mai mult sau mai putin in Dumnezeu, total opus fata de lumea care se afla sub puterea pacatului. Fapt care se deduce din mai multe aspecte; Aici se vorbeste despre greseli si nu despre pacate. Putini sunt cei ce fac sau cunosc diferente intre acesti doi termeni : PACAT si GRESEALA, desi din punct de vedere Biblic se face aceasta diferenta, intre cei ce cred in Dumnezeu si pot face greseli si cei ce nu cred in Dumnezeu si comit pacate. In primul rand diferenta o gasim aici: "Voi erati morti in greselile si in pacatele voastre (Efes.2:1)". Orice om poate a gresit sau a pacatuit inainte sa se afle pe calea lui Dumnezeu, insa dupa ce omul va ajunge cu Adevarat pe calea lui Dumnezeu nu se mai poate pune problema pacatului din nou. Isus a iertat-o pe femeia prinsa in adulter si i-a pus o conditie sa se duca...dar sa nu mai pacatuiasca. Un exemplu elocvent. In rugaciune nu se vorbeste despre pacat ci despre greseala. Se face aceasta diferenta intre lume si crestini!: "Oricine este nascut din Dumnezeu nu pacatuieste, pentru ca samanta Lui ramane in el; si nu poate pacatui, fiindca este nascutdin Dumnezeu. (1Ioan.3:9)" Un crestin nu mai poate pacatui facand faptele firii pacatoase, ci doar gresi! Rugaciunea Tatal nostru demonstreaza acest lucru. Dumnezeu ne arata care sunt faptele firii pacatoase: "Si faptele firii pamantesti sunt cunoscute si sunt acestea: preacurvia, curvia, necuratia, desfranarea, inchinarea la idoli, vrajitoria, vrajbile, certurile, zavistiile, maniile, neintelegerile, dezbinarile, certurile de partide,pizmele, uciderile, betiile, imbuibarile si alte lucruri asemanatoare cu acestea. Va spun mai dinainte, cum am mai spus, ca cei ce fac astfel de lucruri nu vor mosteni Imparatia lui Dumnezeu. (Gal.5:19)". Un alt aspect important ne arata insusi Mantuitorul, care dovedeste ca lumea care se afla sub puterea pacatului, nu poate intra sub aspectul rugaciunii:"Pentru ei Ma rog. Nu Ma rog pentru lume, ci pentru aceia pe care Mi i-ai dat Tu; pentru ca sunt ai Tai: - (Ioan.17:9)"


"si nu ne duce in ispita, ci izbaveste-ne de cel rau" - unde se arata DREPTATEA LUI DUMNEZEU!...ca Dumnezeu ne asculta rugaciunile si ca cel curat este ascultat de catre Dumnezeu si ca Dumnezeu este Drept si nu ispiteste pe nimeni, ci omul insusi se ispiteste. "Nimeni, cand este ispitit, sa nu zica: "Sunt ispitit de Dumnezeu." Caci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca sa faca rau, si El insusi nu ispiteste pe nimeni. (Iac.1:13)" ... "Ci fiecare este ispitit, cand este atras de pofta lui insusi si momit. (Iac.1:14)"

"Caci a Ta este Imparatia si puterea si slava in veci." - Putem observa reprezentarea DIVINITATII in absolutul ei!:


DUMNEZEU TATAL - SLAVA


FIUL CRISTOS - IMPARATIA


DUHUL SFANT - PUTEREA








AMIN.