Cuvantul lui Dumnezeu ne invata ca acest obiect creat de om, vizibil, material, palpabil, nu poate niciodata sa contina nici un element care sa-i justifice statutul de “obiect sfant” sau “facator de minuni” Dumnezeiesti. Un prim exemplu se regaseste in Epistola lui Pavel catre Evrei, capitolul 11, versetul 1, unde se arata ca “adevarata credinta reprezinta incredintarea in lucrurile care nu se vad”. De asemenea, in Vechiul Testament, prorocul Ieremia scoate in evidenta inutilitatea si falsitatea pe care o inspira aceste plasmuiri ale celor slabi in credinta. (Cartea lui Ieremia, capitolul 10).